ploaie de nedumeriri si sentimente....

as vrea sa vorbesc cu cineva si nu stiu cu cine...imi simt inima parasita de sentimente, de dragoste, de ura, fericire, suparare, nu simt nimic, dar totusi am ceva ...vreau ceva si nu stiu ce...vreau sa fac ceva si n-am ce, vreau sa simt ceva si nu am si nu stiu ce... vreau sa plec si n-am unde si parca nu vreau...ma simt aiurea, parca orice lucru ma face sa ma simt si mai aiurea... totul e urat totul e pustiu totul e ca dupa furtuna parca nimeni nu e nimic nu exista nimic nu e nici macar eu.... sufletul mi-a plecat a zburat si nu stiu unde sa-l gasesc ... unde??? ce sa fac sa scap de starea asta nimic nu e cum as vrea sa fie dar nici nu stiu cum as vreau sa fie... vreau sa zbor... vreau sa vad viata altfel nu stiu cum, dar asta simt... uneori mie teama de mine de ceea ce ma inconjoara, nu stiu ce am nu stiu ce e cu mine.... nu sunt indragostita, dar nu-mi dau seama ce am, ce vreau, ce simt ce e in jurul meu...nu vreau sa mai fiu privita din exterior totul parca e impotriva mea urasc dar nu stiu ce vreau sa fac ceva ca sa nu-mi mai fie frig nici mie nici sufletului meu....pentru  ca si inima mea e goala si parasita ....totul in jurul meu e nul nimic nu e asa cum as vrea sa fie nu pot privi nu pot clipi nu pot..... de ce nu simt ceva de ce nu pot simti si nu pot avea dragostea sufletului care ma luat in brate si mia luat pentru o clipa suferinta ce o purtam in suflet si ma facut sa uit tot...iar acum sufar si mai mult .. oare voi gasi fericirea ochilor care sa ma faca sa fiu un inger pentru o clipa si sa zbor acolo la persoana care stiu ca ma iubit si care ma va iubi chiar si care de acolo de unde nu poti ajunge priveste ce simt si ceea ce vad si eu cu aceiasi ochi blanzi.....e ingrozitor tot ce ma inconjoara cand nu am un zambet care sa ma faca sa zambesc orice s-ar intampla.... si sa zambesc cu inima nu cu buzele asa cum mi-am dorit mereu.....sa-mi zambeasca inima o la un strop de ploaie .....ploaie de fericire...